Vacanta in Irlanda (Viviana)

E minunat sa iti dai seama de cate lucruri frumoase exista in lume si cati oameni exeptionali poti intalni in cateva zile. Primordial in aceasta mica excursie a mea, a fost ca mi-am revazut doi buni prieteni, de care imi era dor si cu care am petrecut momente de care imi voi aminti cu drag.
Pentru mine Irlanda a fost o descoperire. Am descoperit tara, cultura oamenii si pe mine. Am descoperit un verde patrunzator in toate peisajele, un drum extraordinar de scurt de la a fi strain de cineva la a lega o prietenie, cele trei stari ale betiei– happy, silly, drunk - cu toata filozofia lor, frumusetea unor discutii banale despre vreme care se continua cu istorie, politica si invatatminte despre viata.
Inca din aeroport am fost nespus de entuziasmata pentru ca a fost primul meu zbor. Pentru prima data am stat deasupra norilor si departe de pamant, am vazut ce mica e lumea si cat de sus poti sa ajungi. In singura zi petrecuta in Dublin am vizitata fabrica Guinness si am vazut cum intr-o tara de alcoolici (voi argumenata mai tarziu de ce i-am numit asa), poti face arta din a bea bere si fiecare detaliu conteaza. Am mancat Chips and Fish la un fast food renumit pe unde au trecut toate vedetele lumii (numele lor era scris pe o pancarda), m-am plimbat pe strazi acceptand o ploaie deprimanta ca cea mai mare bucurie de moment.
Prima noapte in Cork va fi ne neuitat. Petrecere la unul dintre prietenii lui Radu si a lui Beatrice, un om cu adevarat exceptional din toate punctele de vedere care dealtfel avea un prieten de care imi voi aminti mult timp de acum inainte.
In urmatoarele zile am avut placerea sa cunosc cate putin din cultura Irlandei, am stat de vorba cu multi oameni, am facut ceva cumparaturi, am fost prin diferite baruri si ne-am trezit ca a venit Craciunul. Primul meu Craciun in alta tara, defapt daca stau bine sa ma gandesc pot spune ca au fost multe prime “lucruri” facute aici. Craciunul a fost frumos, am gatit cartofi si gazada, o gagica super simpatica din Canada, a facut un mare Ham la cuptor (genul de ham de vezi in Tom si Gerry cu os alb in mijloc - exceptional) si doi pui intregi tot la cuptor. Mancare a fost din plin, bautura la fel, plus multe altele. Craciunul a fost o adunatura de nationalitati venite sa petreaca ceva timp impreuna pentru ca toti erau departe de casa si de familiile lor si in final am denumit aceasta intalnire – craciunul orfanilor, evident oarecum ironic caci erau o multime de oameni acolo si nicidecum singuri.
Am ras din suflet cu nebunii astia doi in drum spre casa cand, ca niste romani veritabili ce suntem, in momentul in care ne ducem undeva nu numai ca mancam ca ultimii porci dar plecam si cu ceva pentru acasa. Am luat niste ham si niste pui cat sa ne ajunga pentru 2 mese – viata in Irlanda este scumpa.

Am lucrat la Beatrice la bar 2 zile, de fapt cumulat doar cateva ore, dar mi-a placut foarte mult, oamenii au respect pentru barmani ca sa nu mai zic ca toata lumea ma intreba daca nu sunt din Spania, ceea ce mi se parea destul de amuzant. Era modul lor de a incepe o conversatie cu mine. Vreau sa fac o paranteza si sa spun ca e minunat sa fi intr-o tara unde toata lumea este deosebit de prietenoasa, binevoitoare, bine crescuta, vorba unui bun prieten ce locuieste in Irlanda, trebuie sa redefinim insemnatatea cuvantului “de treaba”. Sa dau un scurt exemplu: eram la Bea la bar, serveam un Peint catre un domn si mi-a spus sa imi opresc si eu bani de o bere. Ma uit ciudat la Bea si ii dau restul cat ar fi trebuit fara sa imi opresc. Bea, evident mi-a spus sa imi opresc ca asa sunt ei ofera fara sa ceara sau sa astepte ceva inapoi. Mi-a fost jena initial si am mai refuzat 1-2 oameni, mi-a trecut apoi si am acceptat aceste mici cadouri pentru ca era destul de profitabil in conditiile in care acolo berea este 4 euro si ceva. Si asa a baut Viviana la Guinness pe gratis....oho. A urmat revelionul si mica noastra excursie. Am bagat mana in Atlantic si in acel moment am simtit ca pot face orice.....orice imi doresc, oricand....e un mare sentiment de libertate. Atunci mi-am dat seama de cate lucruri frumoase exista in lume si cat de inutil e sa fi trist.

Mi-asi dori sa pot reda in cuvinte toate sentimentele pozitive pe care le-am avut, emotii pe care nu le-am mai simtit de mult atat de intense incat imi doream sa opresc timpul si sa raman asa pana ma satur de bucurie, sentimentul de libertate si de putere de pe marginea oceanului, gustul sarat al Atalticului, minunatia paletelor unde ma imaginam o printesa, albul uimitor al lebedelor si peisajele aproape ireal de frumoase, sunt doar cateva din cele experimentate in Irlanda. Lucrurile pe care le-am invatat si planurile cu care ma intorc sunt total noi. Multumesc Bea si Radu pentru aceasta excursie minunata.