Viata ca emgirant temporar... (Beatrice)

Sa vedem ce am mai facut de cand nu am mai scris ultima data... O sa incerc sa scriu in ordine cronologica cat de cat...

Acum 2 duminici (10 august : stiu ca pe voi probabil ca nu va intereseaza data, e mai mult pentru mine ca sa am asa o evidenta, o imagine de ansamblu :D, asa ca treceti peste) am fost impreuna cu colegii de apartament cu Kevin, Chelsey si Teegan sa vedem un meci de hurley. Hurley e sportul national al irlandezilor. Fur further details use google. L-am vazut intr-un bar irlandez…va puteti da seama ce atmosfera era acolo. Era semi-finala si juca Cork vs Killkenny...Cam cum era la noi la campionatul de fotbal. Din pacate, Cork a pierdut. Dar nu au fost manifestatii pe strazi, sau ceva violenta... ceea ce e interesant e faptul ca jucatorii de hurley nu sunt platiti. Acest sport nu se joaca la nivel profesionist. Si totusi are atatia fani, iar jucatorii se antreneaza cateva ore bune de cateva ori pe saptamana. O fac din placere, fara bani... se duc se antreneaza 4 ore dupa ce vin de la serviciu... Mi s-a parut foarte interesant. Cica a fost la un moment dat o discutie ca jucatorii sa fie platiti...dar au preferat sa il lase asa... Radu era inca la Dublin, impartea fly-ere pentru dentaltrip.

Apoi altceva fun...am fost intr-o seara (vineri 15 august) intr-un club ca sa dansam…aceeasi traditie ca acasa…au luat fetele de baut, s-a baut inainte sa plec in club…asta ca sa fie un starting point..apoi in club cu sticluta de votca in gentuta… Asa ca orice se lua de la bar, mai primea si putina votca pe deasurpa :D. Ei la dans...ar fi mai multe de spus...first of all...cand am ajuns acolo, intrarea era 12 euro...moment in care eu si Radu am spus ca nu intram...si si pentru australience era destul de mult (si ele isi cauta un job...) ..Si sa vedeti...mama ce people skills. Americancele l-au convins pe portar/manager/superviser, oricine era ca noi toti 7 sa intram pe gratis... Lizzy l-a vrajit....nu stiu ce i-a spus, cum l-a luat...dar am intrat cu totii pe gratis. Bine...il cunostea putin dintr-o alta seara...but still..7 oameni pe gratis...si acei 7 oameni fiind noi. Ne-am distrat. Altceva ce am mai remarcat..cum vin irlandezii imbracati in baruri : unele fete vin imbracate in rochite ca si cum s-ar duce la nunta, sau la o festivitate. Nu vezi ca la noi ..chiar daca te duci in Office sau Bamboo vezi fete imbracate super dar mai sport/trendy..nu aici...si baietii la camasa...majoritatea. Sa mai mentionez ca trebuia sa 22 de ani sau 23 ca sa intri..noroc ca aveam buletinele la noi si portarul (altul) nu a vazut data de nastere si inaintea noastra au intrat australiencele care au deja varsta respectiva. (Acest comentariu mai mult pt Radu, caci eu probabil ca intram).

Dupa ce am fost si ne-am destrabalat, duminica am fost la o slujba catolica (duminca, 17 august)...Radu imi spune : « vezi sa nu scrii pe blog asta ! o sa scriu eu inainte si o sa spun ca m-ai tarat »...eu tot am asteptat sa scrie el..dar deja trece prea mult timp. Da, clar ideea a fost a mea, si da eu l-am trezit pe Radu dimineata ca sa mearga... A fost interesant...a durat cam 30-40 de minute... rugaciune alternat cu comentarea unei povestioare din biblie...No music...as fi vrut sa cante orga sau corul sau ceva...macar nu m-am plictisit. Nu stiu...de fiecare data cand am incercat sa ma duc la noi la biserica asa ma plictiseam...si mi-am dat seama ca de fapt eu nu am ascultat niciodata o slujba cap coada la noi...ar fi trebuit ca sa pot face intr-adevar comparatia de pe picior de egalitate.

Colegele de apartament : ne inelegem destul de bine cu toata lumea... sunt foarte prietenosi...devenim incet incet o familie. Cateodata luam cu totii cina...cineva (pe natii) gateste pentru toata lumea. Am gatit si eu intr-o seara J (pentru cunoscatori, stiti cat de des gatesc eu) – si mi-a iesit bun. Francezul a facut intr-o seara crepes...o multime de clatite..pentru toata lumea...si le-a facut the old way..adica a facut compozitia pentru clatite si a lasat-o in frigider 30-40 de minute si apoi a inceput intr-adevar sa le faca. Si alte astfel de seri...sau movie. Irlandezul a cumparat DVD palyer...avem cablu... Si apoi avem a shared library...toti am adus ce carti avem in sufragerie ca sa le putem citi (carti in engla sau franceza... caci romana nu intelege nimeni). Din punctul asta de vedere eu si Radu putem vorbi nestigheriti fara sa ne inteleaga nimeni...pe cand eu ii ineteleg pe toti. Ha !:D...bine cu mult efort in ceea ce priveste irlandezul, Dave. Are omul asta un accent...nici americancele si australiencele nu il inteleg..il pun sa repete..

Si ajung la saptama asta (18-21 august) care a fost foarte prolifica pentru mine.

Dupa ce s-a terminat slujba am mai fost cu Radu prin diferite baruri cautand de lucru. Si am intrat intr-un bar putin ascuns, dar totusi pe o strada principala, intreband daca angajeaza. Si era un batranel acolo, the owner of the bar, si mi-a spus ca nu au de lucru momentan dar ca imi poate oferi un training. Asa ca luni am fost la primul meu training de barman intr-un bar irlandez – irlandez...adica barul asta e de ceva vreme... Ceea ce e frumos in Irlanda este faptul ca unele baruri care sunt de ceva vreme, au clientii lor stabili..si vin la acelasi bar de 10 – 20 de ani. Si oamenii interactioneaza mult mai usor aici in pub, pe strazi. Daca vii si te asezi la bar sigur vei vorbi cu cel din dreapta sau din stanga ta si fara exceptie cu barmanul. Azi in autobuz...un batranel a intrat si a salutat lumea...

Revin la trainingul meu...am invatat sa pun in pahar Guiness si Beamish (berea lor locala)...caci cei de aici au o cerinta..it’s a must pentru un barman in Irlanda...sa pui berea cu spuma aceea nu foarte inalta..ci de aproximativ 2 cm si ceva. Any way..am prins eu incet incet. Oricum foarte dragut din partea batranelului. O’Brian il cheama...probabil voi mai vorbi despre el pe parcurs. Iar barul se numeste Hi-B Bar... Cork are in centru 2 strazi mari principale Saint Patrick St. si Oliver Plunket si foarte multe strazi secundare care le unesc..barul asta e pe Plunket St.

Apoi tot in aceeasi zi, duminca m-a sunat o tipa de la o agentie de recrutare la care ne-am lasat CV-ul daca pot sa ma duc pt 2 zile la Golf Club, la un hotel de 5 stele ca si server/barman. Sigur..normal...pentru mine insemna bani si experienta. Asa ca marti si miercui am lucrat la acest hotel... Hotelul superb...e ca un fel de statiune in sine intregul teritoriu al hotelului..hotelul, golf clubul, teerenul de golf, teren pentru herghelia de cai, lac....superb..absolut superb.

In bar..destul de mult de lucru…dar m-am descurcat…azi am aflat ca ma vor plati 9 euro/ora. Saptamana asta am lucrat 2 zile, mai lucrez de sambata pana luni si apoi joi si vineri. Ceea ce e super ok...o sa am bani...sa platim chiria si altele.

Iar apoi joi...super....am fost eu si Radu la un interviu pentru call centre pentru Amazon...si am obtinut amandoi slujba. Probabil ca vom incepe de la 1 septembrie...vom vedea. Ne platesc foarte ok...si contractul e pentru 4 luni adica exact cat vroiam sa stam noi aici. Si sa incepem sa muncim, si chelutind chibzuit chiar strangem inde-ajuns de multi bani ca sa putem pleca in calatorie la inceputul lui ianuarie.
Cam atat deocamdata..m-am cam plictisit scriind ...ar mai fi multe de spus...lucruri marunte dar dragute la vremea lor...Radu a promis ca va scrie si el pe blog...

Poate maine sau poimaine...

Cork (Beatrice)

(marti, 29 iulie.....

Si cu Cork incepe intr-adevar aventura...gata chiar nu mai suntem turisti ci oameni care isi cauta de lucru, locuinta...vrem sa devenim pentru o vreme cetateni/imigranti in aceasta tara.

De marti pana joi am stat la un CS- Markus. Un tip foarte ok. Ne-am simti foarte bine la el acasa. Ne-a scris o scrisoare si a semnat-o cum ca stam la el ca sa putem aplica pt PPS no. , un fel de CNP de la noi.

Ca si oras, Cork e fain...eu as spune un fel de Cluj ca si atmosfera..numai ca putin mai international decat Clujul. Lumea de aici foarte friendly.

Eric – un tip cu care Radu a inceput sa vorbeasca din Romania. Foarte helpful... genul de om care poate sa ii dea mule informatii unde e ok sa stai, de unde poti sa cumperi lucruri ieftine, sa faca rost de biciclete uzate...and so on...spuneam ca e providerul nostru.

Kevin – urmatorul CS-er la care am stat. De fapt funny story,… am inceput din nou miercuri sa scriem mesaje cine poate sa ma cazeze pe mine pentru weekend (1-3 august ) pt ca Radu pleca la Londra (mama lui e intr-o excursie si ii plateste totul ca se duca sa faca pe ghidul/translatorul)…si primesc un mesaj de la acest baiat Kevin, ca nu poate sa ma cazeze in acest weekend pentru ca pleaca acasa la parintii lui intr-un satuc...eu am spus oki...poate ne vedem cand se intoarce la o cafea...dar am iesit in acea seara..si ne-a oferit mie si lui Radu apartamentul lui pentru o saptamana ..cat timp e el plecat din cork...wow !!!! ne-a ajutat enorm de mult...asa ca de vineri 1 august pana sambata 8 august am stat la el.

Super apartament..foarte tare...el se muta de aici peste 3 saptamani...ne-a trecut prin cap...ce ar fi sa il inchiriem noi...dar e prea scump.

Asa ca am inceput sa caut locuri unde sa stam…am fost pana acum sa vedem 2 locuinte…una la mama dracului…am mers pe jos pana acolo 1 ora si 50 de minute. Nebuni !!! Nu ne-am dat seama ca este asa de departe...am ajuns de fapt intr-un alt sat... am urcat, am coborat si am mers pe sosea. Cand am ajuns in sfarsit la casa respectiva, tot ce vroiam era un pahar cu apa. Evident am spus ca nu merita efortul…desi chiria era foarte ieftina…400 euro-bills included.

Apoi joi am vizitat alta camera…de data asta in oras…si am decis ca aici vom sta. E foarte ok din punct de vedere al procedurii. Proprietarul, Pat ne-a cerut plata pe 3 saptamani (in locul acesta plata se face la saptamana, nu la luna – in fiecare marti vine Pat si ia banii)...si cam atat...nu contract, nu pps no. Ceea ce e foarte bine...iar daca nu ne convine, la urma urmei peste 3 saptamani putem la fel de bine sa plecam in alta parte. Azi (8 august) m-am mutat in locul unde vom sta...trebuie sa mai cumpar diverse lucruri pentru camera…nu avem masa…sunt doar 2 paturi, un scaun si un sifonier…c’est toute…

Apoi vinerea trecuta cat am fost singura pe aici am fost la un CS barbecue, lucru ce mi-a oferit ocazia sa cunosc comunitatea CS de aici. M-am imprietenit cu un tip Victor (spaniol) sau the baloon guy...face tot felul de lucruri din baloane...a facut fiecarei tipe de la petrecere cate ceva din baloane. Cel mai reusit lucru a fost o mini-papusa care era de fapt o tipa in miniatura...a facut-o pana in cele mai mici detalii : cu cercei, cu ochi. Totul din baloane. Eu am primit o floarea... o sa fie la poze…

Chelsey (din Canada) – foarte simpatica..s-a oferit sa ma ajute sa imi gasesc de lucru…am fost sambata trecuta cu ea in 2 locuri unde era afisat ca angajau…mi-am lasat CV-ul…pana acum nu m-a contactat insa nimeni.

Apoi marti a avut loc intalnirea lunara CS...se pare ca in prima marti din luna are loc aceasta intalnire. Am mai cunoscut diferiti oameni...fain.

Cautarea noastra de slujbe...de cand am venit cautam job...cu mici pauze...mai mici pentru mine, mai mari pentru Radu. El si aici se plimba dintr-un loc in altul. De asta si ramane in urma cu scrisul pentru blog. Si weekendul acesta este plecat si probabil ca se va intoarce marti. Unde ? ...va va spune el. El nu a vazut inca locul unde vom sta...

Acum...am inceput sa imi aranjez lucrurile prin camera...stam in casa cu inca 6 oameni : 2 americance, 2 australience, 1 francez si 1 iralndez. Pana acum le-am cunoscut doar pe australience si francezul...Am uitat cum ii cheama...dar sunt de treaba. Ceilalti sunt plecati din Cork in acest weekend.

Acum ca avem unde sa stam trebuie neaparat sa ne gasim de lucru. Multi ne-au spus acelasi lucru ca momentan nu au locuri, dar ca se vor elibera peste 2-3 saptamani cand studentii se vor intoarce la scoala. Dar trebuie sa ne gasim macar un part time intre timp.

Dublin (Beatrice)

(vineri, 25 iulie-marti, 29 iulie)

Irlanda, Dublin – ce obersvi prima data…cladiri joase, strazi inguste, oameni uratei, iar majoritatea carora le cer indicatii nu-s din Dublin.

Dublinul are cam acelasi aer ca orice alta capitala europeana...vezi pe ici pe colo ceva specific irlandez, dar nu te frapeaza ceva anume. Cork pe de alta parte...dar voi vb despre Cork, la Cork.

Irlandezii sunt oameni linistiti, le place sa chill out prin baruri, veseli.

Foarte multi polonezi in Irlanda.

Am prins o vreme superba in Dublin, dar aveam sa vedem in curand cat de instabila e vremea in Irlanda.

Atentie la masini ! e greu sa te obisnuiesti sa te uiti in partea opusa cand traversezi. In unele locuri in Dublin scria pe strada mare : LOOK RIGHT, LOOK LEFT. Iar pe autostrada cum ieseai de la aeroport, vedeai dierite panouri pe care scria “Stay on the left side” si tot asa…din cativa metri in cativa metri.

Aeroportul din Dublin - foarte mare…cat am mers prin el pana sa fi ajuns in sfarsit la locul de unde sa ne ridicam bagajele. Iar apoi la passport control..treceam in linie..doar ridicai pasaportul si treceai.

Ce am facut

Dublin a fost cu peripetii. Sa incep prin a spune ca in Berlin mi-am fixat ceasul de la mobil cu o ora inainte de ora locala, asa ca dimineata cand a trebuit sa plecam, ne-am trezit cu o ora mai devreme. Lucru care, surprinzator, a fost foarte bine-venit...pentru ca in acea ora, am intrat pe net si am descoperit ca cine trebuia sa ne gazduiasca in Dublin nu mai putea...asa ca aveam avionul spre Dublin si nu aveam unde sa stam. Am trimis in acea dimineata de-a mesaje pe CS...

Ajunsi in Dublin ne-am postat intr-unMcDonalds si alte mesaje pentru membrii CS. Am avut noroc intr-un final si un tip Dan, din Australia ne-a cazat.

Magazinul romanesc TOT – de ce tot ? pentru ca are de toate :D avem di toate (not true). Pe acesta l-am descoperit mergand spre casa, vedem la un moment dat reclama cu Borsec...si ne gandim...a inceput Borsec sa exporte...de fapt era acest magazin romanesc...iar TOT avea culorile steagului nostru.

Am fost in prima seara la o petrecere CS – unul din membrii si-a sarbatorit ziua. A fost frumos per ansamblu. Multi oameni, diferite natii. Toata lumea s-a imbatat. Eu nu am baut nimic...lectie : chiar nu poti vorbi cu oamenii beti. Le pui ceva intrebari, le ia ceva timp sa se gandeasca sa isi formuleze raspunsul Ei au buna-vointa dar nu ii ajuta mintea prea mult in acele momente. Asa ca pe viitor fie ma imbat ca ei, fie mai gasesc unul ciudat ca mine care nu prea bea, fie stau acasa, fie stau si rad de ei. Altii cu care am interactionat la un moment dat, peste cateva minute vin din nou la tine si incep cam aceeasi conversatie...ei ce sa-i faci..mai uita omul.

Duminica am fost intr-un fel de mini-statiune pe malul marii. Vremea si locul - fain.

Luni am stat in casa cam toata ziua- am cautat pe net joburi, am depus CV-uri...am dat cateva telefoane...no luck so far.

PPL we met

Dan – gazda noastra in Dublin. Super tip..atat de bine-voitor, ne-a facut sa ne simtim ca acasa. Genul de om care a calatorit mult, descurcaret...destul de sensibil pentru un baiat. Cu mult bun simt. Foarte mult bun simt. A ramas sa ne mai intalnim la un moment dat cu el...o data ce vom avea job...sa mergem sa face ceva drumetii..sau poate o sa vina sa ne viziteze in Cork.

Berlin: ce a vazut Beatrice

Berlin - capitala libertatii

Fara prea multe probleme am ajuns in Berlin (well, doar cateva la aeroport caci nu am pus unele lucruri in bagajul de cala). Cum am coborat din avion : Frig!!!! Foarte frig!!!! Pana la sfarsitul sederii noastre in acest oras eu si Ioana am racit. Momenten suntem in formula eu, Radu, Ioana si Anca.

Berlin – oras frumos, ingrijit, curat. Au sistemul de transport in comun foarte bine pus la punct, desi la inceput ne-a luat ceva timp sa ne dumirim cum functioneaza.

Cultura urbana –vezi tot felul de graffiti pe ziduri, pe cladiri. Aveam o disputa cu Radu – cum se integreaza ele in peisajul Berlinului. Parerea mea era ca sunt zone in care aceste graffiti isi au rostul, dar de exemplu sa vezi niste cladiri superbe si aruncat acolo intr-un colt un graffiti urat de tot, strica toata imaginea. Sunt de acord ca fac parte integrala din Belin, ca reprezinta o nota distinctiva. E frumos, daca stau bine si ma gandesc cum se integreaza in berlin in unele zone acest lucru :graffiti si cladirile. Din cate stiu eu, la noi in tara graffiti, desenele pe pereti sunt privite in general ca ceva urat, sunt vazute ca un act de huliganism- in general sunt urate si sunt scrise cuvinte vulgare. Mai rar gasesti ceva frumos desenat. Aici eu le-am privit ca pe ceva frumos, ca un fel de arta stradala. Sper sa fi facut ceva poze sa le pun pe blog sa le vedeti si voi.

Daca e ceva ce poti spune despre Berlin este faptul ca e un oras in care oamenii pot sa se exprime liber : modul in care se imbraca, faptul ca poti merge cu berea in mana pe strada. E un oras in care gasesti de toate: cartiere de case pentru oamenii cu bani, zone comerciale, zone vacante. Ceea ce e interesant e faptul ca se intretaie- nu e ca la noi- te astepti sa vezi spre periferia bucurestiului zone vacante, camp - aici astfel de zone pot fi gasite chiar si in mijlocul orasului.

Germanii – putin ciudati.

Poti supravietui foarte usor in Berlin. Povesteau niste prieteni ca se mai duc din cand in cand seara in piata si cer de la vanzatori fructele, legumele care nu s-au vandut. Si vanzatorii i le dau. Chiria iefina.

Ce am facut - faze

Am vizitat mai multe locuri in berlin dar ceea ce e de retinut sunt :

Jewish museum : arhitectura si camera holocaustului. O camera obscura- cum am intrat si am inchis usa, mi s-a facut pielea de gaina.

Gradina zoologica : wow! Iti trebuie cateva ore bune sa o vizitezi.

Labirintul: care e de fapt un monument in memoria evreilor

Squat houses – cred ca va povesti radu mai mult aici, asa ca nu mai scriu si eu.

Faze:

Abandonata de grup: m-au parasit, m-au pierdut. Poveste lunga dar pe scurt din cauza unei comunicari eronate, eu am ajuns sa imi petrec dupa-amiaza singura vizitand gradina zoologica si alte locuri din berlin. Copilul nimanui L. Eu, cica bunul samaritean, sa ii las mobilul lui radu, caci de eu ma intalnesc la congres cu ioana si anca, dar el singur acasa, daca se intampla ceva, cum sa fie anuntat.... am fost foarte suparata pe ei pana seara cand dupa multe schimburi de metrou, fara acte la mine, fara telefon si cu doar un euro in buzunar am ajuns la locul unde au fost cazate fetele. Deznodamant fericit pentru ca coincidenta a facut ca exact in acelasi loc am intalnit alti priteni din Romania J

Prelegerea lui Zimbardo

Atat mi-a placut de la congres ... poate doar si prelegerea despre metoda best/worst choice..in rest m-am cam plictisit.

PPL we met

Jens: gazda noastra - putin depresiv cat timp am fost noi cazati la el. Sunt curioasa daca asa e felul lui in general, sau l-am prins noi intro pasa mai proasta. Destept si foarte easy going si foarte tolerant mai ales cu noi – nu am fost tocmai oaspetii perfecti.

Florian : parerea mea este ca joaca teatru tot timpul, ca face pe prostul chiar si atunci cand nu e nevoie.

Flo-fish : un neamt – cred ca reprezinta foarte bine genul de om hippy : fara griji, calatoreste dintr-un loc in altul, se da cam la toate fetele, caring si gata sa te ajute daca ai avea nevoie de ajutor. Free spirit.

Berlin, ce a vazut Radu

Berlin – Capitala libertatii din Europa

Daca Parisul e capitala dragostei si Amsterdamul orasul weed-ului, Berlinul incearca, si reuseste in oarecare masura sa fie orasul libertatii de exprimare.

Un oras foarte intins (de vreo doua ori cat Bucurestiul da cam cu aceeasi populatie), multe spatii goale, cladiri parasite ce acum au devenit squat-uri.

Transportul e incredibil (e Germania totusi), ajungi oriunde in max 40 de min ; oriunde. S-bahn-ul, un fel de tren care merge pe o linie suspendata, U-bahn-ul, un fel de metrou mai mic, si doar cateva tramvaie si autobuze. Totul e foarte ieftin (casele, chiriile, mancaea, iesitul in oras, muzeele). Transportul ala genial costa mult asa ca noi am mers numai fara bilet.

Oamenii

Berlinezii sunt atat de linistiti, a nu se intelege calmim asta sunt oricum, doar sunt nemti, sunt linistiti, se vede pe ei , in gesturile lor ca nu exista un simt al urgentei. Sunt CHILL.

PPL we met

Jens – gazda – depresiv, destept, nesigur pe el, de treaba

Florin – oltean smecheras, destept dar cu cacaturi d`alea in cap ca tre` savorbesti cu oamenii la nivelul lor. De ce cacaturi ? Pentru ca nu are nici un rost sa faci pe prostul doar ca sa te inteleaga cineva care si din punctul tau de vedere e prost.

Flo Fish – genul ala de retardat care nu face nimic toata ziua si chiar toata viata, dar are doua teri chestii pe care le face la orice social gathering cu succes (gen drinking games, bancuri).

Ce am facut. Aka FAZE

In prima seara am mers cu gazda intr-un squat (o cladire parasita in care fie locuiesc oameni fie e ceva club underground marfa) unde a fost foarte tare, aveau o plaja in curtea clubului si aveau si supa calda afara. Ne-a plouat. Am baut bere in S-bahn, am aflat ca poti sa bei oriunde si nimeni, incvlusiv politia, nu e deranjat de asta an incercat sa integrez acest obicei si am reusit destul de repede J.

Am fost la zoo – lei, elefanti, girafe, zebre, jaguari, ursi polari, ursi nepolari – a proper zoo, am fost la Erotik Museum – eu m-am distrat, fetele mai putin, n-am inteles de ce, am fost la Jewish Museum – o cladire construita incredibila special pentru acest muzeu. In acest muzeu era o opera de arta facuta numai pentru acest muzeu (multe masti de otel intr-o camera imensa, si atunci cand calcai pe ele, putea sa faci asta, se auzea un sunet industrial, greu, patrunzator).

Am mai fost intr-un club, tot asa in ceva fabrica, si Ioanei i-au furat geanta cu acte, 600 de euro si tel... naspa.

Politia nu e respectata deloc, poti sa ii injuri in fata, nu iti fac nimic (cam asa e si in Amsterdam).

Next - Dublin

Stats